.st0{fill:#FFFFFF;}

Folosesti toate tipurile de referinte in Excel? 

De Luciana Bercean

In acest articol inveti ce sunt si cum se cum se folosesc:

Referinta (asa cum stiti deja) reprezinta numele unei celule in Excel. Prin folosirea referintelor poti obtine mai multe avantaje.

Principalul avantaj este acela ca utilizarea referintelor in cadrul unei formule sau a unei functii, tot timpul vei avea rezultatul actualizat in timp real.

In cazul in care vrei sa copiezi o formula sau o functie care are ca si argumente referintele unor celule, acea functie se va actualiza si se va modifica in raport cu noua sa locatie.

Ex: In celula B9 am introdus functia SUM pentru a calcula suma valorilor existente in celule din zona B5:B8.

Daca voi copia celula B9 in celulele C9, respectiv D9, functia va face calculul sumei raportat la noua locatie. In celula C9 avem suma celulelor C5:C8, iar in D9, suma celulelor D5:D8.

Copierea unei formule/functii se poate face fie prin optiunea clasica Copy+Paste, fie prin optiunea Auto-fill Tool. Aceasta optiune se preteaza pentru cazurile in care vrei sa copiezi formula in celulele adiacente. Pentru a folosi aceasta optiune se procedeaza in felul urmator:

  • Se selecteaza celula care contine formula/functia
  • Se pozitioneaza cursorul in coltul din dreapta jos al acelei celule, pana in momentul in care cursorul devine un plus negru 
  • Se tine apasat butonul stang al mouse-ului pe „plus” si se trage de el in directia in care se doreste copiata formula/functia

Ce faci insa in cazurile in care chiar nu ai nevoie sa ti se modifice formula/functia? Poate vrei ca in orice locatie copiezi formula/functia sa ai o valoare constanta. Poate ai un caz ca in exemplul de mai jos:

In celula B5 ai o formula care calculeaza produsul dintre A5 si C2. Daca doresti sa copiezi aceasta formula in celule B6, B7 si B8, aceasta se va adapta noii locatii. Si astfel, o sa ai in celula B6 formula A6*C3, in celula B7 o sa ai A7*C4, iar in celula B8 o sa ai A8*C5.

In realitate insa, tu vrei ca toate valorile din coloana A sa fie inmultite cu valoarea din celula C2. Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie sa-i spui Excel-ului ca vrei ca referinta C2 sa ramana aceasi, indiferent de noua locatie in care copiezi formula. Acest lucru se realizeaza facand referinta C2 sa fie referinta absoluta. Pentru asta:

  • Selectezi celula initiala in care ai formula (B5)
  • Dai un click pe bara de formule si pozitionezi cursorul intre numele coloanei si numarul randului referintei pe care vrei sa o faci absoluta (in cazul dat, pozitionezi cursorul intre C si 2) 
  • Apesi tasta F4 de pe tastatura si apoi ENTER

Dupa aceasta operatie iti va aparea simbolul dolar $ inaintea numelui coloanei, respectiv simbolul dolar $ inaintea numelui randului.

Simbolul dolar pozitionat inaintea coloanei se traduce astfel: indiferent unde se va copia aceasta formula, numele coloanei care are dolarul in fata va ramane mereu acelasi.

Simbolul dolar pozitionat inaintea randului se traduce astfel: indiferent unde se va copia aceasta formula, numele randului care are dolarul in fata va ramane mereu acelasi.

Dupa ce ai facut referinta C2 referinta absoluta, la copierea formulei in celule de sub, va avea urmatorul rezultat:

Pe langa referinta absoluta, care blocheaza atat coloana cat si randul, se pot folosi si referintele mixte, care blocheaza doar unul din elemente, fie coloana, fie randul.

Referinta mixta se obtine la fel ca si cea absoluta, cu mentiunea ca se apasa tasta F4 pana cand apare varianta dorita (in cazul dat variantele erau C$2 – care bloca modificarea randului, respectiv $C2 – care bloca modificarea coloanei).

Tot raportat la cazul din exemplu anterior, pentru ca formula trebuia copiata in cadrul aceleiasi coloane, se putea folosi si o referinta mixta. Elementul care se modifica prin copiere era randul. Asadar, in locul referintei absolute se putea folosi referinta mixta C$2, care avea acelasi rezultat. Daca valorile initiale erau pozitionate pe acealasi rand (nu pe aceasi coloana, ca in acest exemplu), elementul care trebuia sa ramana constant era coloana, iar referinta mixta folosita ar fi fost $C2. Poti incerca sa faci singur acest exemplu pentru a verifica cele invatate.

Luciana Bercean


Luciana este un trainer deosebit, care predă cursuri din pasiune. Iubește oamenii și principala ei abilitate este capacitatea de a se face înțeleasă indiferent de subiectul pe care îl abordează. Pune accentul pe partea practică tot timpul și folosește foarte des analogii pentru a explica subiectele abstracte. Lucianei ii plac provocările și...să facă oamenii să zâmbească :)

Află povestea Lucianei de aici.

Luciana

related posts:


Ce vezi când deschizi un fișier Excel


Setările regionale – cum ne influențează


Știi să folosești opțiunea Paste Special în Excel?

  • Adrian Saniuta spune:

    Foarte interesant si de mare ajutor in acelasi timp. Explicatiile sunt clare si pe intelesul tuturor.

  • Multumesc. Nu reuseam sa fol. autofill ul, exact pentru ca nu stiam de rolul lui “$”. Acu mi s-a lamurit un mare mister 🙂

  • Stiam de “$” dar ma chinuiam sa-l pun ori de cate ori aveam nevoie sa marchez o celula. F4 m-a salvat. Multumesc de explicatii.

  • Cionca Florean spune:

    Buna
    te rog daca poti sa ma ajuti si pe mine cu o problema
    am un tabel cu nume si prenume pe prima coloana ,as dori sa fac un alt tabel sub primul tabel iar acesta sa-mi recunoasca numele ,tastand una-doua litere

    • Imi pare rau, dar nu am o solutie pentru asta.
      Daca tastezi una sau doua litere si ele se regasesc in mai multe nume, nu va avea niciun sens.
      Teoretic, tu vrei sa verifici daca litera pe care tu o introduci se gaseste la mai mult de o persoana, caz in care trebuie sa faci verificarea pentru 2 litere si asa mai departe, pana cand gasesti un singur nume care sa coincida cu ce caractere ai introdus tu.
      Pare mult prea complicat in varianta la care ma gandesc eu.

  • {"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
    >